Ce este guta și care sunt simptomele principale
Data publicării: 30.07.2024 / Categorie: Medical, Boli
Guta este o formă complexă de artrită caracterizată prin episoade dureroase de inflamație la nivelul articulațiilor, cauzate de acumularea de cristale de acid uric. Această afecțiune afectează de obicei articulațiile mici, în special la baza degetului mare de la picior, dar poate implica și alte articulații. Guta este cunoscută pentru durerea sa intensă și incapacitatea temporară pe care o provoacă, dar cu un tratament adecvat, simptomele pot fi gestionate eficient.
Ce este guta?
Guta este o boală inflamatorie cauzată de hiperuricemie, adică un nivel ridicat de acid uric în sânge. Acidul uric este un produs secundar al metabolismului purinelor, substanțe care se găsesc în anumite alimente și băuturi. În mod normal, acidul uric este dizolvat în sânge și eliminat prin rinichi, dar atunci când producția de acid uric este excesivă sau când rinichii nu reușesc să-l elimine eficient, acesta se poate cristaliza și depune în articulații și țesuturi.
Cauzele gutei
Guta este cauzată de o combinație de factori genetici și de mediu. Printre principalele cauze și factori de risc se numără:
Dieta: consumul de alimente bogate în purine (carne roșie, fructe de mare), băuturi alcoolice (în special berea) și băuturi îndulcite cu fructoză poate crește nivelul de acid uric.
Obezitatea: obezitatea crește riscul de gută prin creșterea producției de acid uric și reducerea excreției acestuia.
Genetica: o predispoziție genetică poate crește riscul de hiperuricemie și gută.
Medicamente: anumite medicamente, cum ar fi diureticele și aspirina în doze mici, pot crește nivelul de acid uric.
Alte afecțiuni medicale: hipertensiunea arterială, diabetul, bolile de rinichi și sindromul metabolic sunt asociate cu un risc crescut de gută.
Simptomele principale ale gutei
Simptomele gutei pot varia de la persoană la persoană, dar cele mai comune manifestări includ:
Durere articulară intensă:
-
Durerea apare brusc, adesea în timpul nopții și devine rapid severă.
-
Cea mai afectată articulație este de obicei cea de la baza degetului mare de la picior, dar pot fi implicate și alte articulații, cum ar fi gleznele, genunchii, mâinile și coatele.
Inflamație și sensibilitate:
-
Articulația afectată devine umflată, roșie și foarte sensibilă la atingere.
-
Pielea din jurul articulației poate părea strălucitoare și întinsă.
Mobilitate redusă:
-
Din cauza durerii și inflamației, mișcarea articulației poate fi limitată.
-
Activitățile zilnice pot fi afectate, iar mersul poate deveni dificil.
Atacuri recurente:
-
După primul episod, pot urma alte atacuri de gută la intervale de timp variabile.
-
Fără tratament adecvat, atacurile pot deveni mai frecvente și mai severe.
Febră și stare generală de rău:
-
În cazuri severe, episoadele de gută pot fi însoțite de febră și senzație generală de rău.
Complicațiile gutei
Dacă guta nu este tratată adecvat, poate duce la complicații grave, cum ar fi:
-
Tofi gutosi:
-
Depozite mari de cristale de acid uric care se formează sub piele și în jurul articulațiilor.
-
Tofii gutosi pot cauza deformări și dureri persistente.
-
-
Pietre la rinichi:
-
Acidul uric poate forma cristale în rinichi, ducând la formarea pietrelor.
-
Acestea pot provoca dureri intense și pot necesita tratament medical sau chirurgical.
-
-
Artrită cronică:
-
Atacurile recurente de gută pot duce la deteriorarea articulațiilor și la dezvoltarea artritei cronice.
-
Diagnosticul gutei
Diagnosticul gutei se bazează pe o combinație de examinare clinică, istoricul medical și teste de laborator.
Medicul poate recomanda:
Test de sânge: măsurarea nivelului de acid uric în sânge.
Aspirarea lichidului sinovial: extragerea lichidului din articulația afectată pentru a verifica prezența cristalelor de acid uric.
Imagistică medicală: radiografii, ecografii sau RMN-uri pentru a evalua gradul de inflamație și deteriorare articulară.
Tratamentul gutei
Principalul pas de făcut pentru a primi un tratament corespunzător este să cauți o clinică de reumatologie potrivită, aproape de zona ta. După consultație, ți se va recomanda tratamentul potrivit. De regulă, tratamentul gutei implică gestionarea atacurilor acute și prevenirea recurențelor printr-o combinație de modificări ale stilului de viață și medicamente:
-
Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Pentru a reduce durerea și inflamația în timpul unui atac acut.
-
Colchicină: Eficientă în reducerea durerii și inflamației dacă este administrată în primele 24 de ore ale unui atac.
-
Corticosteroizi: Administrați oral sau injectabil pentru a reduce inflamația în cazurile severe.
-
Medicamente care scad nivelul de acid uric: Alopurinolul și febuxostatul sunt utilizate pentru a preveni atacurile viitoare prin reducerea nivelului de acid uric din sânge.
Prevenția gutei
Prevenția gutei se concentrează pe menținerea nivelurilor de acid uric sub control și evitarea factorilor declanșatori:
Dietă echilibrată: evitarea alimentelor bogate în purine și adoptarea unei diete bogate în fructe, legume și produse lactate sărace în grăsimi.
Hidratare adecvată: consumul suficient de apă pentru a ajuta la eliminarea acidului uric prin urină.
Evitarea alcoolului: limitarea consumului de alcool, în special berea.
Menținerea unei greutăți corporale sănătoase: prin dietă și exerciții fizice regulate.
Vârsta la care apare guta
Guta poate apărea la orice vârstă, dar este mult mai frecventă la adulți, în special la bărbați cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani. Femeile sunt mai puțin susceptibile să dezvolte gută în perioada premenopauzei, deoarece estrogenul ajută la menținerea nivelurilor scăzute de acid uric. După menopauză, riscul de gută la femei crește și se apropie de cel al bărbaților.
Factori de risc în funcție de vârstă:
Adulți tineri și de vârstă mijlocie:
-
Bărbații cu vârsta între 30 și 50 de ani sunt cei mai predispuși la gută.
-
Stilul de viață, dieta bogată în purine, consumul de alcool și obezitatea sunt factori de risc importanți.
Vârstnici:
-
Riscul de gută crește odată cu înaintarea în vârstă atât la bărbați, cât și la femei.
-
La vârstnici, utilizarea anumitor medicamente (de exemplu, diuretice pentru hipertensiune) și afecțiuni medicale concomitente (cum ar fi bolile renale cronice) sunt factori majori de risc.
Copii și adolescenți:
-
Guta este foarte rară la copii și adolescenți. În cazurile rare în care apare, este adesea legată de afecțiuni metabolice ereditare care afectează metabolismul purinelor.
Pe lângă factorii de vârstă, predispoziția genetică joacă un rol important. Persoanele cu antecedente familiale de gută au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Stilul de viață, dieta, consumul de alcool și obezitatea sunt factori de risc modificabili care pot influența debutul și severitatea gutei.
Pentru a preveni guta, indiferent de vârstă, este important să se adopte un stil de viață sănătos. Menținerea unei diete echilibrate, evitarea alimentelor bogate în purine, hidratarea adecvată, menținerea unei greutăți corporale sănătoase și limitarea consumului de alcool sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscului de gută. De asemenea, este important să se monitorizeze și să se gestioneze alte afecțiuni medicale care pot contribui la creșterea nivelului de acid uric în sânge.
Guta este o afecțiune dureroasă și debilitantă, dar cu un tratament adecvat și modificări ale stilului de viață, simptomele pot fi gestionate eficient. Este esențial ca persoanele cu gută să colaboreze constant cu medicul lor pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat și pentru a preveni complicațiile pe termen lung.
Referințe
-
Mayo Clinic. (2021). Gout. Retrieved from https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897
-
National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases (NIAMS). (2020). Gout. Retrieved from https://www.niams.nih.gov/health-topics/gout
-
Arthritis Foundation. (2022). What is Gout? Retrieved from https://www.arthritis.org/diseases/gout
-
American College of Rheumatology. (2019). Gout. Retrieved from https://www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Diseases-Conditions/Gout