Helicobacter Pylori. Simptome și tratament

Helicobacter Pylori este o bacterie gram-negativă, spiralată, care infectează stomacul uman. Aceasta este cunoscută pentru rolul său semnificativ în dezvoltarea unor afecțiuni gastrointestinale, precum gastrita cronică, ulcerul peptic și, în unele cazuri, cancerul gastric. Descoperirea sa în anii 1980 a revoluționat înțelegerea etiologiei acestor boli, schimbând abordarea diagnostică și terapeutică.

Distribuție epidemiologică

Helicobacter Pylori este una dintre cele mai comune infecții bacteriene la nivel global, afectând aproximativ 50% din populația lumii. Prevalența infecției variază semnificativ în funcție de regiune, nivelul socio-economic și igienă. În țările dezvoltate, prevalența este mai mică, datorită condițiilor igienice mai bune și accesului la tratamente medicale. În schimb, în țările în curs de dezvoltare, prevalența este considerabil mai mare, adesea depășind 70% în unele regiuni .

Infecția se dobândește de obicei în copilărie, fiind transmisă în principal pe cale oral-orală sau fecal-orală. Factorii de risc includ condițiile de viață aglomerate, accesul limitat la apă potabilă și igienă inadecvată .

Mecanisme de virulență

H. Pylori are o capacitate unică de a supraviețui în mediul acid al stomacului, datorită producției de urează, o enzimă care neutralizează acidul gastric prin transformarea ureei în amoniac. Această neutralizare locală permite bacteriei să colonizeze mucoasa gastrică. Odată stabilită, Helicobacter Pylori provoacă o reacție inflamatorie cronică, care poate duce la leziuni ale mucoasei și ulcerații .

Bacteria posedă mai mulți factori de virulență, cum ar fi proteina CagA și vacA. CagA este asociată cu un risc crescut de cancer gastric, din cauza capacității sale de a induce modificări celulare care pot duce la transformare malignă. VacA, o toxină vacuolantă, are un rol în apoptoza celulelor epiteliale și în inhibarea răspunsului imun.

Simptome în caz de helicobacter

Infecția cu Helicobacter Pylori poate fi asimptomatică la mulți oameni, dar atunci când simptomele sunt prezente, ele sunt adesea legate de afecțiuni gastrointestinale. Iată principalele simptome asociate cu această infecție:

1. Dureri abdominale (epigastrice):

   • Acesta este unul dintre cele mai frecvente simptome și se manifestă ca o durere sau un disconfort în partea superioară a abdomenului, adesea descrisă ca o senzație de arsură. Durerea poate apărea la scurt timp după masă sau în timpul nopții și poate fi ameliorată temporar prin administrarea de antiacide.

2. Balonare și senzație de plenitudine:

   • Pacienții pot experimenta o senzație de balonare, chiar și după ce au mâncat doar o cantitate mică de alimente. Senzația de plenitudine este comună și poate contribui la disconfortul general.

3. Greață și vărsături:

   • Unii oameni infectați cu H. Pylori pot avea greață persistentă și ocazional vărsături. Aceste simptome sunt mai frecvente atunci când există o inflamație semnificativă a mucoasei stomacului (gastrită).

4. Eructații excesive:

   • Eructațiile (râgâielile) frecvente pot fi un semn al infecției cu H. Pylori, mai ales dacă sunt însoțite de alte simptome digestive.

5. Pierderea apetitului și scădere în greutate:

   • Infecția poate provoca o pierdere a poftei de mâncare, ceea ce duce la scădere în greutate. Acest lucru poate fi legat de disconfortul abdominal și greața asociate.

6. Arsuri la stomac (reflux gastroesofagian):

   • Deși nu este un simptom specific H. Pylori, mulți pacienți pot experimenta arsuri la stomac, care pot fi exacerbate de inflamația gastrică cauzată de bacterie.

7. Hematemesis (vărsături cu sânge) sau melena (scaune negre, tari):

   • În cazuri severe, unde infecția a dus la formarea de ulcere gastrice sau duodenale, pacienții pot prezenta sângerări gastrointestinale. Acestea se manifestă prin vărsături cu sânge sau scaune de culoare neagră, care indică prezența sângelui digerat.

8. Anemie:

   • Infecția cronică cu H. Pylori poate duce la anemie prin sângerări microscopice și deficit de fier, manifestată prin oboseală, paloare și dificultăți de respirație.

Dacă sunt prezente aceste simptome, este esențială consultarea unui medic pentru diagnostic și tratament adecvat, deoarece infecția netratată poate duce la complicații grave, cum ar fi ulcerul peptic sau cancerul gastric.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul infecției cu H. Pylori poate fi realizat prin mai multe metode, incluzând teste invazive și non-invazive. Testele invazive, precum biopsia endoscopică urmată de testare rapidă a ureazei, culturi bacteriene sau examen histologic, sunt considerate standardul de aur. Testele non-invazive includ testul respirator cu uree marcată, testele serologice și testele antigenice fecale.

Tratamentul standard implică o terapie triplă constând într-un inhibitor al pompei de protoni (IPP) și două antibiotice (de obicei claritromicină și amoxicilină sau metronidazol) administrate timp de 10-14 zile. În contextul creșterii rezistenței la antibiotice, schemele terapeutice sunt adesea ajustate, iar terapia cvadruplă, care include și un compus pe bază de bismut, este din ce în ce mai utilizată .

Implicarea în cancerul gastric

Legătura dintre infecția cu H. Pylori și cancerul gastric este bine documentată. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat H. Pylori drept un carcinogen de clasa I, evidențiind importanța acestei infecții în dezvoltarea adenocarcinomului gastric. Mecanismele propuse includ inflamația cronică, stresul oxidativ și interacțiunile specifice ale factorilor de virulență bacterieni cu celulele gazdei.

Prevenție și control

Din cauza prevalenței ridicate și a impactului său semnificativ asupra sănătății publice, prevenția și controlul infecției cu H. pylori sunt esențiale. Igiena îmbunătățită, accesul la apă potabilă și condițiile de viață mai bune pot reduce transmiterea bacteriei. De asemenea, cercetările privind dezvoltarea unui vaccin împotriva H. pylori continuă, deși nu există încă un vaccin aprobat pentru uz uman.

Concluzie

H. Pylori rămâne un factor major în patologia gastro-intestinală globală. Deși tratamentele actuale sunt eficiente, provocările legate de rezistența la antibiotice și controlul infecției la nivel de populație necesită strategii inovatoare și cercetări continue. Înțelegerea aprofundată a biologiei acestei bacterii și a interacțiunii sale cu gazda umană va juca un rol semnificativ în abordarea acestor provocări.

Referințe:

1. Hooi, J.K.Y., Lai, W.Y., Ng, W.K., et al. "Global Prevalence of Helicobacter pylori Infection: Systematic Review and Meta-Analysis." Gastroenterology, 2017.

2. Kusters, J.G., van Vliet, A.H., and Kuipers, E.J. "Pathogenesis of Helicobacter pylori Infection." Clinical Microbiology Reviews, 2006.

3. Suerbaum, S., and Michetti, P. "Helicobacter pylori Infection." New England Journal of Medicine, 2002.

4. Hatakeyama, M. "Helicobacter pylori CagA and Gastric Cancer: A Paradigm for Hit-and-Run Carcinogenesis." Cell Host & Microbe, 2014.

5. Malfertheiner, P., Megraud, F., O’Morain, C.A., et al. "Management of Helicobacter pylori Infection—the Maastricht V/Florence Consensus Report." Gut, 2017.

6. Chey, W.D., Leontiadis, G.I., Howden, C.W., and Moss, S.F. "ACG Clinical Guideline: Treatment of Helicobacter pylori Infection." American Journal of Gastroenterology, 2017.

7. Plummer, M., Franceschi, S., Vignat, J., et al. "Global Burden of Gastric Cancer Attributable to Helicobacter pylori." International Journal of Cancer, 2015.

8. Patel, S.K., Pratap, C.B., Jain, A.K., et al. "Vaccination against Helicobacter pylori: Strategic and Therapeutic Implications." World Journal of Gastroenterology, 2019.